Te Peretiteni o Porinetia : mā'itihia o ia e te 'Āpo'ora'a Rahi o Porinetia farāni, i rotopū i to na iho mau mero. E ti'a o ia no te Fenua, e tu'u rima o ia i te mau parau fa'aau i to te ara, e mā'iti o ia i te mau fa'atere hau, e fa'ata'a i to rātou mau ti'ara'a mana e pia o ia i roto i te ve'a a te Hau no Porinetia farāni i te mau parau no roto mai i te mau Pū 'ōhipa ato'a i Porinetia farani nei. E fa'atere ato'a te Peretiteni te mau Pū 'Ōhipa a te Hau, n a na ato'a e pia i te mau ture fenua, e mana to na ia rave i te mau fa'aotira'a mana, e mana ato'a to na no te nomino i te tahi ti'a. E ti'a ato'a ia na ia rave i te mau parau fa'aau e te mau 'ōire e te Hau Farāni.
Te fa'aterera'a Hau o Porinetia farāni : na te peretiteni no Porinetia farani e mā'iti i te mau fa'atere hau o te Fa'aterera'a Hau. Te Mono-Peretiteni, a ta'a noa atu ai te mana no to na ti'ara'a fa'atere hau, ua tītau ato'ahia o ia e mono i te Peretiteni no Porinetia faräni i te taime e ma'iri ai e āore ia e tāfifi ai o ia. E peretiteni o ia i te 'Āpo'ora'a a te mau Fa'atere hau, ia ma'iri noa atu te Peretiteni. Na te 'Āpo'ora'a a te mau Fa'atere hau e ha'amana i te mau arata'ira'a tute ia au i to na ti'ara'a e to na mana, na na ato'a e fa'ata'a (i te mau arata'i o te mau piha 'ōhipa, te mau fa'atere o te mau pū 'ōhipa, te mau ti'a o Porinetia Farāni i roto i te mau Tōmite fa'atere o te mau tōtaiete 'āmui). E riro ato'a i te fārereihia mai e te Hau Farāni no te mau 'ōpuara'a fa'aotira'a mana.
E 57 mau mero i roto ia na, mä'itihia e te nūna'a no te roara'a e 5 matahiti, e e mau ti'a mana rātou nō nā ta'a-motu e pae no Porinetia farāni nei (to Ni'a Māta'i, to Raro-Māta'i, to Tūha'a pae, to Tuamotu-Ma'areva mā e to te Henua Enana/Enata). Te ha'amana ato'a nei i te mau parau faruri, e tae noa atu i "te mau ture fenua", e riro tao'a teie mau ture i te tu'u roahia atu i mua i te Tōmite Teitei , i "Paris". Na teie na 57 ti'a no te 'Āpo'ora'a Rahi no Porinetia farāni e mā'iti i te Peretiteni o teie 'Āpo'ora'a e e mā'iti i te mau matahiti ato'a i te tāpura faufa'a a Porinetia farāni.
E hōro'a teie piha i to na mana'o, i ni'a i te mau 'ōpuara'a e tū'ati i te parau no te fa'arava'ira'a faufa'a e no te pae tōtiare e i ni'a i te mau "ture fenua" e tu'uhia mai e te Fa'aterera'a o te Fenua e âore ia e te 'Āpo'ora'a Rahi no Porinetia farāni. E 48 mau mero, fa'ata'ahia no te roara'a e maha matahiti, e ti'a nei i roto i te Piha Mātutu Ti'a Rau Māta U'i. Ua tuhahia rātou i roto i na tūha'a e maha (te mau rave 'ōhipa, te mau fatu taiete, te mau tā'atira'a e te fa'ahotura'a). E mea fa'ahepohia ia fāfā i te mana'o teie Piha no te parau no te mau ture fenua e tū'ati i te fa'arava'ira'a faufa'a e te tōtiare. E ti'a ato'a i teie Piha ia fa'aoti e tuatāpap i te tahi mau tumu parau mai te peu e fa'aoti e piti tūha'a i ni'a i te toru o te 'āpo'ora'a.
I piha'i iho i te mau Pū 'Ôhipa a te Hau, e 'āmui mai te Tōmitera Teitei ei ti'a no te Hau Farāni i Porinetia farāni nei. Te mau nei o ia i te mau mana o te Hau Repupurita farāni e ti'aāu ato'a e ia fa'aturahia te mau ture e te mau tītaura'a a to teie nei ao, no te orara'a hau e no te hi'opo'ara'a i te fa'aterera'a hau.